107. În ea nu sînteţi reprezentaţi doar voi sau zeii, căci teatrul înseamnă repovestirea tuturor stărilor de existenţă (bhāva) din cele trei lumi.
108. Uneori el înfăţişează datoria (dharma), alteori petrecerile, uneori dobîndirea averii, alteori pacea minţii, o dată veselia, altă dată luptele şi omorurile, iar alteori plăcerile dragostei.
109 El învaţă pe cei virtuoşi virtutea, plăcerile dragostei pe cei dedaţi plăcerii, mustră pe cei răi şi neciopliţi şi-i îndeamnă pe cei supuşi la stăpînirea de sine.
110. Laşilor le dă curaj, putere celor ce se cred curajoşi, luminează pe cei neştiutori şi sporeşte înţelepciunea celor învăţaţi.
111. El aduce desfătare regilor, puterea de a îndura celor nefericiţi, învaţă dobîndirea averii pe cei ce au nevoie de bogăţie şi aduce pacea celor cu mintea tulburată.
112-113. Deci teatrul făurit de mine, înzestrat cu felurite stări emotive şi alternarea unor situaţii variate, este imitarea comportamentului oamenilor. El se întemeiază pe faptele oamenilor superiori, medii şi inferiori, aducînd îmbărbătare, distracţie şi fericire, fiind izvorul bunelor poveţe.
114. Prin prezentarea tuturor faptelor şi stărilor emotive (bhāva), ca şi prin experienţele estetice (rasa) iscate din el, teatrul va deveni îndrumătorul tuturor oamenilor.
115. Celor chinuiţi de suferinţă, trudă şi mîhnire, ca şi celor lipsiţi de noroc, arta teatrului le va fi izvor de alinare.
116. Conducînd la împlinirea datoriei, la faimă, viaţă îndelungată şi bunăstare, ca şi la sporirea inteligenţei, arta teatrului va ajunge mijlocul de educare a poporului.
117. Nu există vreo înţelepciune sau învăţătură, vreo artă sau meserie, nici măiestrie (yoga) ori faptă de folos care să nu fie înfăţişată în teatru.
118. Nu se cuvine ca domniile voastre să vă supăraţi pe nemuritori: arta teatrului va fi imitarea tuturor celor ce se petrec în Cele Şapte Continente.
119. Teatrul înseamnă reprezentarea vizuală a celor făptuite de zei, asura, regi şi gospodari, ca şi de înţelepţii brahmani.
120. Teatrul înfăţişează natura umană cu bucuriile şi durerile ei, prin interpretarea gestuală şi celelalte [tipuri de reprezentare].
121-122. Înzestrat cu legende din înţelepciunea Vedelor şi din vechile cronici (itihāsa), şi adăugind bunele purtări rînduite în śruti şi smrti, teatrul va deveni prilej de desfătare în lume."
Teatrul este o artă complexă şi completă, întrucît îmbină artele văzului cu cele ale auzului.
Binefacerile teatrului
Omul ce ascultã mereu această shãstra ce a ieşit din gura lui Brahma, şi care o pune în practicã aşa cum a fost rostită de cãtre Cel-nãscut-prin-sine, sau doar o citeşte şi o înţelege, ajunge la aceeaşi ţintã cu cei ce cunosc Vedele, cu cei ce fac sacrificii şi cu cei ce fac danii pioase.
Dintre toate daniile rânduite în lege, aceasta aduce cea mai mare roadă; căci dăruirea unui spectacol este cel mai preţuit dintre toate darurile.Zeii nu sunt niciodată atît de mulţumiţi de venerarea cu tămâie şi ghirlande, pe cât sunt de încântaţi de prezentarea spectacolelor de teatru aducătoare de noroc şi prosperitate. Cel ce ocroteşte şi cinsteşte muzica şi teatrul aşa cum se cuvine, va atinge fericita ţintă supremă a celor aflaţi sub stăpînirea zeului Ganesha.
Astfel, acţiunile prescrise în shastra în legătură cu reprezentaţia dramatică au fost redate sub forma multiplelor reguli; orice altceva a rămas nespus aici, va fi pus în practică de către specialişti, imitând purtările şi obiceiurile oamenilor.
Ce oare ar mai fi de spus? Pãmîntul sã fie plin de roade, sã piarã necazurile şi bolile, pacea sã domneascã peste vaci şi brahmani iar regele sã stãpîneascã întreg pãmîntul!
Frumoasa poza!
RăspundețiȘtergere