1. ARTA ÎNCOTRO, viaţa încotro?

Secolul 21 va fi religios sau nu va fi deloc. Andre Malraux

Arta contemporană pare a merge într-o direcţie în care libertatea, sau aşa zisa libertate, poate servi spectatorului orice. De asemenea, poate cere spectatorului să simtă emoţii, să vibreze în suflet ... Cu toţii ştim că sufletul nostru ştie şi se emoţionează atunci când emoţia estetică autentică apare, când arta ajunge să atingă sufletul şi să-l facă să vibreze.
Ne întrebăm, de asemenea, de ce plecăm, uneori de la un spectacol de teatru şi nu simţim decât ceea ce am simţit la o şuetă cu prietenii?
Ne aducem aminte, dacă ne aducem, că la vechii greci spectacolele durau şi trei zile şi trei nopţi, ca nunta din basmele românilor, iar astăzi spectatorul fuge, chiar şi când spectacolul nu s-a terminat ... pentru că pe scenă nu găseşte ceea ce a dorit să vadă – emoţia artistică.
Emoţia artistică ... e totuşi o emoţie care, la fel ca şi în corpul uman, trebuie controlată pentru ca spectatorul să beneficieze de savoarea emoţională produsă de artă. Astăzi, după mii de ani, ne impresionează arta piramidelor, a templelor ...a manifestărilor artistice din antichitate, dar nu şi creaţiile din fier şi materiale refolosite, care sunt statuile vremurilor noastre. Obiectiv versus subiectiv?
Ne putem gândi că acei artişti creau după nişte reguli prestabilite, obiective, asemănătoare celor ce stau la baza funcţionării universului sau a unei maşini, sau a unei navete spaţiale, de aceea am putea să numim acea artă ARTA OBIECTIVĂ sau ARTĂ SACRĂ pentru că se obiectiva prin reguli precise, şi recrea în mic ceea ce era universal, iar arta comtemporană, în care pentru artist nu mai există nici o regulă, o putem numi ARTĂ SUBIECTIVĂ.
Arta subiectivă, arta răsfăţată, egoistă, care transpare din tot ceea ce se face in lumea de Vest, este cea care a dat nastere la tot felul de monstruozitati de ambitie, de vanitate si de putere, este foarte diferita de arta obiectiva, de arta celor care au construit piramidele, templele şi catedralele. Acei artisti vedeau, onorau si serveau altceva decât gloria personală, decât Banul, ei venerau ceva mai Înalt prin care ei înşişi erau înnobilaţi. În momentul în care a creat, Bach nu a putut o secunda să se gândească la beneficii, la faimă sau avere. Motivaţia şi cunoaşterea superioară au făcut să existe arta lui Bach, Bethoveen etc.